Re: [tied] sunt & sint [Re: a help...]

From: Miguel Carrasquer
Message: 15031
Date: 2002-09-03

On Tue, 03 Sep 2002 20:56:49 +0200, George S t a n a <gs001ns@...> wrote:

>>Is sunt the current spelling for sînt (I am, they are)? [I noticed Vinereanu
>>writes sânt, because, apparently, he's privy to details about the
>>conjugation of the Daco-Thracian copula that nobody else knows about].
>V. himself (or the webpage host?) wishes to use the
>so-called... pre-commie spelling (i.e. which was valid until
>Apr 1, 1954). But he has no idea of the real rules of the
>"old" spelling. For instance, he puts apostrophes everywhere,
>and "sânt" is wrong. According to that spelling he must write
>"sunt". (It is again in use; this was decided by the Academy in
>1992, along with the reuse of â in infixes, except for composita,
>e.g. "reînceput", not "reânceput".

I was referring to:

"în lucrarea de fata voi folosi forma <sânt>, cu <î> din <a>, si nu <sînt> cu
<î> din <i> si cu atât mai putin forma <sunt> care este livresca de inspiratie
latina si care nu corespunde limbii vorbite. Forma <sânt> provine din
traco-daca, nu din latina. Forma provine din PIE care cu corespondente în skt.
<santhi>, germ. mod. <sind>, lat. <sunt>, etc. Daca ar proveni din latina atunci
ar fi trebuit sa se pastreze vocala rotunjita, deoarece vocalele rotunjite nu
s'au tranformat niciodata în vocale nerotunjite. Forma PIE a fost *<senthi> din
care în proto-traco-daca <e> a trecut la <a>, apoi în daca târzie sau
stra-româna la <a> [sic], ca apoi sa se închida la <â> în româna moderna. Prin
urmare, folosind principiul etimologic este firesc ca acolo sa existe un <â> din
<a> si nu altceva. Am folosit acest principiu etimologic privind multe alte
cuvinte românesti unde am considerat ca în traco-daca a existat un <a> care apoi
a devenit <a> [sic] si mai târziu <â> [î]n româna moderna."

This is plain silly. Nobody knows how "they are" was said in Daco-Thracian
(note that Vinereanu also avoids giving a specific form). The Skt. for "they
are" is <sánti>, not *<santhi>. It is not true that rounded vowels never become
unrounded in Romanian (u > i after palatalized consonant: [in]clu:do: >
[in]kl^ud > Arom. kl^id, Rom. închid). The form sînt (old Rom: sîntu) is indeed
unexpected, but Aromanian has <suntu>, as expected (is Vineranu implying that
Aromanian is Romance, but Romanian not?). For <sînt(u)>, Bourciez suggests
influence from Slavic <so~t(U)> "they are", which I guess is possible.

Miguel Carrasquer Vidal