refren

Hesyod ne spune ca atunci cand murea cineva, tracii il "pazeau" trei
zile si dupa acea ori il ingropau or il ardeau.
La o astfel de inmormantare Hesyod spune ca dupa ce se imbatara cu totii
( Tomaschek nu scapa nici o ocazie in a arata cat de betzivi si puturosi
erau acesti oameni) incepura sa cainte , cantece pe care le stiau cu
totii si cu vocile lor acompaniau chitarele ( ceterele?) si fluierele.
Omul nu a putut retzine cuvinte ( poate nici nu a fost de fatza ci doar
a auzit de la cineva) dar refrenul a putut sa-l retzina pentru ca era un
cuvant care se repeta .
Grekul l-a scris cum l-a auzit, cuvantul fiin "torele".
Acum Tomaschek ia acest cuvant la analizat si-l discuta in urmatorul fel
( pentru cei care doresc pot posta textul in germana")

torelle= epifonema threnetikon sun aulo Thrakikon (Hesyod).
Fick crede ca este vorba de un cuvant onomatopeic cum ar fi germanul
"tralala" ; dar tracii au cantat acest refren la groapa raposatului când
erau plini de bautura. Probabil in acest cuvant avem o descriere
"torel" in genul armenescului "toreal ê" in sensul de " a plecat, s-a
dus (Er ist dahingegangen) ca in plangerea vietzuitoarelor Nasso (
Nadowessenklage)??, din radacina *ter, *tor = a penetra ( in lumea
celalata), " traversa " ( hinüberfahren), sau poate un simplu tipat de
durere ( ein exhortatives "torellê" 'Wehklage') cum ar fi "toros" sau
"tetoreso".

DEsigur ca nu vreau sa spun ca torelle= durere ci ceva mult mai prozaic
si poate destul de practic.
Oamenii erau beti, incepusera sa cante , cantau un cantec si refrenul
era in urechea grekului "torelle". Dpdv fonetic nu mi-am permis sa merg
asa de departe dar daca Tomaschek vede "torelle" langa "toros" si
"tetoreso", ma intreb ce m-ar impiedica s apun si eu acest "torelle"
langa refrenul românesc "dorule".

cu stima

alex